A trecut 1 an. Habar n-am CAND, dar cu siguranta stiu CUM. Un an in care am trait absolut toate tipurile de sentimente, am trecut de la agonie la extaz, de la frica la usurare, de la lacrimi la cel mai cristalin ras care se poate auzi in aceasta casa.
Acum 1 an eram fericita. Stiam ca Alex va fi copilul nostru, il vazusem intr-un filmulet facut in decembrie 2008, un ghemotoc blond, de
9 luni si 15 kg :)) care se uita cu ochii mari si negri la lumea din jurul lui, nestiind exact ce vor toti acei oameni cu el, dar daruindu-le fiecaruia cate un zambet dulce ca mierea.Prima reactie a viitorului tatic la vederea filmuletului a fost : ochii mari la monitor si replica "Doaaaaaaaamne! Ce gras este!!" =))) Atat! Si a ramas cu ochii lipiti de monitor o perioada buna de timp =)))
